• Sună la 021 275 75 75

  • Trimite SMS la 1805

PFA sau firmă de buzunar?

Persoanele fizice autorizate (PFA) sunt forma de organizare preferată, în general, de micii meseriași, care vor să aibă un grad mai mare de independență și să se bucure mai mult de roadele muncii lor.

O alternativă la PFA pentru micile afaceri este microîntreprinderea. Se plătește un impozit de 3% pe venit și apoi unul de 16% pe dividende, pentru banii care sunt scoși din firmă. 

Pentru a beneficia de statutul de microîntreprindere nu trebuie să ai venituri mai mari decât echivalentul a 65.000 de euro. 

În cazul depășirii, se plătește impozit de 16% pe profit și nu pe venit iar apoi banii scoși din companie, ca dividende, se mai impozitează cu 16% - impozitul pe dividende.

Precum în cazul angajaţilor cu carte de muncă, și pentru PFA se plătesc contribuţii sociale. CAS-ul (contribuția pentru pensie) este 31,3% din venitul declarat la ANAF de persona fizică autorizată, care nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut pe economie. CASS-ul (contribuția pentru sănătate) reprezintă 5,5% din diferența dintre veniturile încasate de PFA și cheltuielile deductibile (aici nu intră contribuțiile sociale). 

Plata contribuțiilor de sănătate și pensie se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25, inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. În final, din venitul net se reține impozitul pe venit de 16% și am ajuns la “banii în mână”.

Răspunderea

Dacă în cazul SRL-ului răspunderea este limitată la capitalul firmei, PFA-ul va trebui să-și pună la bătaie bunurile proprii dacă are datorii mari și nu le poate achita.

Cum e mai bine?

Dacă nu ai rulaje mari, ai marje bune de profit și nu vrei să te complici cu dividendele (va trebui să aștepți până la un an pentru a scoate profitul sub formă de dividende), poți alege PFA-ul. În alte situații, alternativa este SRL-ul.

                                                                                                       

                                                                                                        

Articol scris de Cristi Dogaru, specialist în jurnalism economic