Statul anunță că protejează. Dar chiar te protejează? Ce urmează după criza COVID 19


Autoritățile din România au anunțat mai multe măsuri destinate sprijinirii firmelor și a populației pentru a traversa perioada de criză generată de pandemia de Coronavirus. Deși, ca principiu, măsurile luate de Guvernul Orban sunt asemănătoare cu cele ale țărilor din restul regiunii, ca amploare și aplicabilitate directă aceste măsuri sunt cel mult mediocre. Unul dintre marile lipsuri ale României este că autoritățile de la București nu par să aibă și o strategie care să vizeze folosirea de fonduri europene, așa cum au majoritatea celorlalte țări din regiune. Sunt, în regiune, țări care acordă credite fără dobândă firmelor și țări care aplică scutiri de taxe și contribuții, măsuri de sprijin a mediului de business la care Guvernul României nu s-a gândit, cel puțin deocamdată.

În fapt, singurele măsuri care leagă România de restul regiunii sunt garantarea cu 80% din valoare a creditelor pentru antreprenori și posibilitatea amânării depunerii declarațiilor de impunere și, implicit, a plății taxelor și impozitelor. Iar singura măsură care diferențiază România  pare a fi plata de către stat a 75% din salariu, până la cel mult 75% din salariul mediu pe economie, sub formă de șomaj tehnic.

Majoritatea țărilor din regiunea Europei Centrale și de Sud Est, dintre cele membre ale Uniunii Europene, au luat și măsuri care implică fondurile europene și instituțiile care le administrează. Nu și România. Bulgaria, de exemplu, țara cu care este comparată de obicei România a simplificat procedurile de acordare a granturilor de către autoritățile de mamnagement a fondurilor europene și încurajează aceste instituții să acorde cât mai multe finanțări, inclusiv firmelor aflate în dificultate. Polonia a înființat un birou special pentru finanțarea, cu bani de la UE, a unor proiecte în domeniii cum ar fi cercetarea sau protecția mediului, tocmai pentru a compensa scăderile masive din alte zone. Și Cehia implică Uniunea Europeană în programele și schemele sale de ajutor și garantare. 

Țara care pare să fi formulat cea mai eficientă și cuprinzătoare schemă este Polonia, unde mediul de afaceri este în centrul atenției și beneficiază de faciclități care nu există în alte țări. Polonia a introdus scutiri de taxe și contribuții sociale pentru anumite domenii de activitate, oferă posibilitatea deducerii pierderilor din 2020 în impozitul plătibil pentru 2019. În plus, există posibilitatea ca dobânzile pentru credite să fie plătite din fondul de urgență, în cazul companiilor care nu mai pot suporta acest costuri. De asemenea, Polonia a simplificat procedurile privind suspendarea activității firmelor pe o anumită perioadă. Asemeni tuturor țărilor din regiune și, defapt, din Europa, inclusiv România, Polonia are și o schemă de garantare a creditelor pentru antreprenori, cu garanții de până la 80%. De asemenea, în Polonia nu pot fi anulate contractele de închiriere și nici nu poate crește prețul chiriei pe perioada crizei.

Cehia a mers chiar mai departe și a acordat companiilor credite fără dobândă, într-un program denumit chiar așa, Credite COVID 19. Aplicațiile au fost deja depuse și fondurile epuizate, însă autoritățile se gândesc să extindă acest program. Cehia a cerut Uniunii Europene să poată scuti de taxe companiile care importă materiale și echipamente medicale.

Ungaria a luat măsuri drastice în ceea ce privește asigurarea capitalului de lucru pentru firme. Guvernul a impus băncilor să amâne plara ratelor și, mai mult, a decis că se poate amâna și returnarea împrumuturilor intra grup primite de firmele din Ungaria de la companii mamă. Toate liniile de credit pe termen scurt pot fi prelungite până la 30 iulie, iar o serie de domenii foarte afectate de criză primesc inclusiv scutiri sau reduceri de taxe. În ceea ce privește populația, statul ungar a decis să plafoneze dobânda credietlor de consum și să scutească de la plata contribuțiilor angajații din domeniile afectate major de criză.

Bulgaria garantează până la 60% din cheltuielile salariale ale firmelor afectate puternic și a decis amânarea sau, după caz, anularea, tuturor executărilor silite și a popririlor până la ieșirea din starea de urgență. Măsuri asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește executările silite și popririle puse de entități ale statului au luat toate țările din regiune.

În România de anularea popririlor și executărilor silite beneficiază, momentan, pensionarii (doar pentru veniturile obținute de pensii) și firmele care aveau datorii către fondul de mediu (doar pentru datoriile către fondul de mediu).

Nu în ultimul rând, Austria, amână plata taxelor până la 30 septembrie și scutește complet de taxe, până la 31 august, companiile grav afectate. alături de alte măsuri, cum ar fi garantarea creditelor pentru firme.


Principalele măsuri luate în România:

  • Garanții de până la 80% pentru IMM și până la 90% pentru microîntreprinderi
  • Posibilitatea suspendării ratelor la credit cu o perioadă între 1 și 9 luni pentru persoanele fizice și pentru firmele grav afectate de criză
  • Plata de către stat a 75% din veniturile angajaților firmelor grav afectate, sub titlul de șomaj tehnic și în limita a 75% din salariul mediu pe economie.
  • Amânarea depunerii declarațiilor de impunere până pe 30 iunie
  • Anularea executărilor silite și a popririlor instituie de Fondul de Mediu
  • Rambursarea de TVA în luna martie pentru toate firmele care au primit decizie de rambursare


Poți să-ți dezvolți și mai mult cunoștințele de educație și siguranță financiară prin accesarea informației de aici .